Posted on / in Stiri

100 de copii și familiile lor sprijiniți prin extinderea programului de prevenire în județul Teleorman

Venim cu vești bune! Am reușit să ne extindem programele de prevenire a separării copiilor de părinți în noi comunități din județul Teleorman și vom sprijini 100 de copii să aibă o viață mai bună, în familia lor. Munca noastră însă abia acum începe!

Vă prezentăm mai jos un interviu cu colega noastra – Alina Micuțiu, Asistent Social SOS la Centrul de Consiliere și Sprijin pentru Copii și Părinți București, despre intervenția SOS pentru familiile care intră în programul de sprijin.

Care sunt primii pași pe care un asistent social îi face, când preia o familie nouă? 

În primul rând, încercăm să cunoaștem familia și nevoile cu care aceasta se confruntă. Asistentul Social este atent și la resursele acesteia, la potențialul de dezvoltare și la punctele tari pe care s-ar putea construi pe mai departe. Pe lângă informații legate de membrii familiei, starea de sănătate, situația școlară, condițiile de locuit, venituri, nivel de studii și calificări profesionale, asistentul scocial încearcă să afle povestea familiei, care este viziunea pentru viitor și unde și-ar dori să ajungă, dacă are parte de susținere.

Care este situația familiilor din noile comunități? 

Am găsit familii care sunt în situații de sărăcie extremă, părinți și copii cu probleme de sănătate neinvestigate sau copii care abandonează școala, din lipsa de implicare a celor care ar trebui să îi ghideze spre ea. Și e de înțeles, nici ei nu au idee cât de importantă este educația în procesul de dezvoltare a unui copil, pentru că, la rândul lor, nu au avut parte de școală.

Care au fost reacțiile în momentul în care au aflat că vor primi ajutorul nostru? 

Am avut parte de reacții diferite. Unele familii au fost sceptice și temătoare la început, până am putut lega o relație de încredere. Nu erau obișnuite cu asociații care să le vină în ajutor și se temeau. Altele ne-au primit cu brațele deschise, spunând chiar ele că au mare nevoie de ajutor.

Toți copiii merg la școală? Cum intervenim privind educația? 

 Sunt situații diferite. Printre cele mai grele, avem patru copii în abandon școlar, trei copii cu handicap, care nu au urmat niciodată o formă de educație (fie nu au fost primiți la școala din localitate, fie nu au avut acces la forme de învățământ special) și șase copii care au vârsta necesară pentru grădiniță, dar nu au fost înscriși.

Se lucrează cu familiile pentru ca acestea să înțeleagă importanța educației în procesul de dezvoltare a copiilor, astfel toți părinții și copiii primesc consiliere din partea asistentului social.

Copiii în abandon școlar sunt consiliați în plus. În vederea reînscrierii copiilor la școală, dar și pentru a putea monitoriza situațiile educaționale ale copiilor, am legat relații de colaborare bune cu instituțiile de învățământ din comunități.

În cazul copiilor cu handicap, pentru ca ei să poată urma anumite forme de învățământ special, părinții au fost consiliați și informați cu privire la ele. Totodată, până la accesarea lor, părinții sunt sprijiniți pentru a lucra cu copiii acasă. Cu toții primesc rechizite, ghiozdane și alte materiale necesare studiului. Ne străduim să găsim soluții și pentru accesarea școlii online, pentru că multe familii nu dispun de calculator, internet sau curent electric.

Ce te-a impresionat cel mai tare în primele întâlniri cu familiile din program? 

 Printre primele cazuri pe care le-am preluat în aceste comunități, am ajuns la o familie care ne-a impresionat. Este o familie cu trei copii, care locuiește într-o casă din chirpici, cu două camere, lut în loc de pardoseală, care fără îmbunătățiri nu pare că o să mai reziste mult.

La vizita de evaluare, când l-am întrebat pe tată de ce nu este angajat ne-a zis: ,,Am fost angajat în București, în construcții, dar m-am îmbolnăvit. Am probleme la coloană si nu mai puteam să susțin atâta muncă fizică, așa că m-au dat afară. Am fost la spital, dar mi-au zis că trebuie să mă operez, să îmi fac o radiografie și să mă pregătesc de operație. Nu m-am putut opera, perioada de recuperare este lungă. Ce face familia mea atâta timp fără bani? Cine le cumpără mâncare copiilor, dacă eu stau în spital?

În următoarele vizite la domiciliul familiei, l-am găsit pe tată la muncă cu ziua, prin sat. Ne-a spus că încearcă să strângă bani să își lase familia aranjată pentru iarnă. Muncește cu ziua, pentru că nimeni nu îl angajează cu problemele de sănătate pe care le are. I-a spus asistentului social că durerile au crescut, că sunt dimineți în care abia se ridică din pat, dar nu are ce să facă, copiii trebuie să meargă la școală și să mănânce.  A reusit să cumpere un porc și niste găini și speră că până vine iarna să strângă bani pentru a trece cu bine peste ea și pentru a putea merge la medic. Nevoile sunt multe și mari, resursele puține.

 

Această extindere a fost demarată în cadrul proiectului SOS Children Villages International – Alaturi de familiile afectate de pandemia COVID 19, dar nevoile locale sunt extrem de mari. Avem încredere că alături de oameni și parteneri de bine vom reuși să oferim copiilor sprijinul de care au nevoie pe termen lung și să ajungem, pas cu pas, la cât mai multe familii aflate în nevoie.

 

Aici detalii despre cum vă puteți implica: Cum poti ajuta – SOS Satele Copiilor România (sos-satelecopiilor.ro)

Doneaza

Fii membru al Familiei SOS!

Fiecare membru va face diferenta in viata copiilor lipsiti de dragostea parinteasca! FIecare copil este unic, iar din experienta noastra stim ca toti copiii au nevoie de siguranta, afectiune.

Donează pentru cei 850 de copii din grija SOS:
lunar
o data
35 lei
50 lei
75 lei