Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
Politicile și programele sociale adresate copiilor și tinerilor lipsiți de îngrijirea familiei sau în risc de a o pierde sunt un domeniu de acțiune publică cu o componentă de participare extrem de redusă. Deși documentele internaționale de referință și chiar și legislația națională subliniază participarea copiilor și tinerilor ca drept fundamental, în fapt aceștia se lovesc de o dublă barieră : (1) vârsta lor este privită ca o limită a capacității de a participa la decizii ; (2) statutul lor educațional și social îi îndepărtează de procesul de participare formală. Astfel, atât instituțiile cât și profesioniștii din domeniu tind să li se adreseze doar ca unor beneficiari pasivi ce necesită sprijin direct și nu ca unor indivizi capabili de a contribui la schimbare.

În România, Legea 292/2011 privind asistența socială, menționează principiul participării beneficiarilor la construcția politicilor care li se adresează și la propriul plan de sprijin. În plus, pentru copiii și tinerii din servicii rezidențiale de îngrijire, standardele de calitate încurajează participarea lor la luarea deciziilor care țin de viața socială și de dezvoltarea personală. Astfel, o intervenție socială de calitate presupune împuternicirea tinerilor în luarea deciziilor la nivel: (1) individual (în construcția propriului parcurs de îngrijire și de viață) ; (2) organizațional/instituțional (în construcția programelor și proiectelor entității furnizoare de servicii) ; (3) politic (în construcția politicilor sociale care se adresează lor). În realitate, grupul țintă de tineri ai SOS Satele Copiilor România (tineri cu vârsta de peste 14 ani, aflați în îngrijirea statului sau în risc de a fi separați de familie) ajunge cu greu să participe la nivel de politici, pentru că nu este împuternicit să ia decizii în primul rând la nivel individual. În cazul participării la nivel instituțional, în România consiliile consultative ale copiilor și tinerilor care locuiesc în servicii rezidențiale sau care beneficiază de servicii sociale, nu sunt o practică instituțională des întâlnită.
În construcția proiectului am plecat de la trei constatări.

Deși în România aproape o treime din persoanele sub 18 ani trăiesc sub pragul de sărăcie (INS, 2014-2018), tinerii din grupul nostru țintă sunt puțin prezenți în activități de tip advocacy sau în instanțe formale de reprezentare a tinerilor. Așadar, nevoile specifice statutului lor socio-economic sunt fie subreprezentate, fie reprezentate de tineri din alte categorii sociale sau doar de adulți. Un studiu național realizat de SOS Satele Copiilor România și ANPDCA în 2019, privind situația tinerilor care au părăsit sistemul de protecție specială, arată că aceștia, atunci când se implică în activități în comunitate, o fac în special cu scop caritabil (12% fac parte dintr-o organizație cu profil social și 37% donează pentru cauze umanitare), replicând parcă modelul serviciilor pe care ei le-au primit. Puțini se îndreaptă către participare cu caracter politic (4%) sau educațional (6%).
Problema ne-participării nu este lipsa de interes ci mai degrabă faptul că aceste forme de participare nu sunt adaptate parcursului de viață al tinerilor vulnerabili, cu barierele aferente: nivelul educațional, abilități personale, accesul la informații, dificultățile financiare, lipsa unui model familial/instituțional participativ. Strategia Europeană de Tineret 2019-2027 vorbește despre eșecul instituțiilor europene în a dialoga cu tinerii din medii defavorizate și subliniază nevoia de o abordare participativă incluzivă. Cu atât mai mult în cazul tinerilor beneficiari de servicii sociale mecanismele de participare ale instituțiilor care se adresează lor trebuie să ia în considerare o abordare cât mai adaptată.
Este necesară o schimbare de abordare a instituțiilor și specialiștilor în relația cu tinerii din sistemul de protecție specială sau din familii vulnerabile. Aceștia trebuie să iasă din paradigma de construcție a unei relații de acordare ajutor și să abordeze tânărul ca partener în construcția propiului său parcurs de viață. Studiul european PARTISPACE analizează traiectoriile de participare ale tinerilor din mai multe state europene și arată că tinerii activiști au, în general, o experiență de viață favorizantă participării : au un sentiment de auto-suficiență construit în timp, sunt validați ca agenți ai schimbării de adulții din jurul lor și au experiențe pozitive de viață cu instituțiile formale din viața lor. Același studiu subliniază și faptul că o experiență negativă de interacțiune cu adulți și cu insituții crează un teren favorabil implicării tinerilor în mișcări de stradă contestatare, violente, în grupuri extremiste sau care susțin teorii conspiraționiste. Mai mult, dacă abordarea de lucru a specialiștilor în furnizare de servicii nu îi sprijină pe tineri în a deveni actori ai parcursului lor, șansele ca aceștia să devină adulți puțini capabili în a-și cunoaște și solicita drepturile, sunt foarte mari.

 
SCOPUL PROIECTULUI
Pe termen lung proiectul va conduce la o mai mare adaptare a politicilor și programelor sociale care se adresează tinerilor din îngrijire alternativă sau din programele de prevenire a separării copilui de familie. Acest lucru va fi atins prin creșterea gradului și a calității participării tinerilor la politicile și programele adresate lor.

Prin acțiunile proiectului vom contribui direct la creșterea capacității de participare a 90 de tineri din grupul țintă și indirect a peste 600 de tineri.

 
OBIECTIVELE PROIECTULUI

Dezvoltarea de competențe de participare pentru un număr de 70 de tineri din programele de îngrijire alternativă, precum și pentru 20 de tineri din familii vulnerabile, pentru participarea acestora la construcția programelor și acțiunilor care se adresează lor, într-o perioadă de 2 ani. Competențe specifice de participare necesare pentru a crește capacitatea tinerilor de influențare de politici publice și programe sociale: cunoașterea drepturilor, cunoașterea programelor sociale pentru tineri, public speaking, dezbatere, metode de advocacy, reprezentare, democrație, etc.
Dezvoltarea competențelor și sprijinirea unui număr de 60 de specialiști care lucrează cu copii și tineri, în a promova participarea tinerilor în toate deciziile care îi privesc, inclusiv în cele legate de viața de zi cu zi, într-o perioadă de 2 ani. Competențe specifice de lucru în parteneriat cu tinerii: intervenția socială ca parteneriat, instanțe de participare a tinerilor.
Sensibilizarea unui număr de 10 de decidenți și 60 specialiști din domeniul politicilor și serviciilor sociale asupra importanței implicării tinerilor în politicilor și serviciilor care se adresează acestora, într-o perioadă de 2 ani.

 
DURATA PROIECTULUI
24 luni (1 februarie 2022 – 31 ianuarie 2024)

 
BUGETUL PROIECTULUI
142.875 euro, 100 % finanțare nerambursabilă

Proiect derulat de Asociația SOS Satele Copiilor România, în partneriat cu Asociația Centrul pentru Legislație Nonprofit, Federația ONG-urilor pentru copil și SOS Children’s Villages Norway, și beneficiază de o finanțare de 142.875 euro prin programuul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.